Dezbateri

Vaporul cu vorbe


România are buget și este pregătită să țină piept valului trei al pandemiei. Lucrurile n-au luat-o încă razna din punct de vedere medical, oamenii știu cu ce se mănâncă pandemia, chiar dacă sunt obosiți după un an de restricții și de proiecte amânate.

Campania de vaccinare pare și ea să prindă ceva viteză (s-au făcut deja peste două milioane de vaccinuri), după o lună februarie aproape pierdută, din cauza lipsei de doze înregistrată nu doar la noi, ci pe întreg continentul european. Dacă ar fi să ne uităm spre viitor, sunt ceva speranțe de mai bine, dar progresele sunt încă lente în raport cu ceea ce ne-am dori cu toții.

În acest timp, ne întrebăm ce se va întâmpla cu economia României după lunga perioadă de anestezie care ne-a măcinat nervii tuturor. Investițiile prinse în bugetul pe acest an ating cifre record, iar afluxul de bani va ajuta companiile să-și crească afacerile și să pregătească proiecte noi. De asemenea, este de așteptat ca marile proiecte de infrastructură ale statului să se miște începând cu a doua jumătate a anului. Nu sunt prevăzute sincope, guvernul n-a anunțat majorări de taxe și impozite, deci teoretic nu sunt motive de îngrijorare. Evident că totul poate fi dat peste cap de o nouă stare de urgență care poate fi declarată dacă lucrurile scapă de sub control din punct de vedere medical. Însă dacă vom asista la întețirea campaniei de vaccinare (și sunt tot mai multe semne că se va întâmpla asta), atunci sunt șanse minime ca economia să fie lovită de un lockdown, ca în perioada martie-mai a anului trecut.

E un oarecare optimism în societate, mai ales că perioada critică a fost se pare depășită, iar răul cel mare l-am lăsat deja în urmă. În plus, economia românească a furnizat marea surpriză în ultimul trimestru din 2020, când am avut cea mai mare creș­tere economică dintre țările Uniunii Europene. Ba mai mult, în plină pandemie și într-un an în care economia a fost închisă două luni, veniturile la buget pe întreg anul 2020 au fost mai mari decât cele din 2019. O veste neașteptată am spune, ți­nând cont că preocuparea nr. 1 a anului trecut a fost supra­vie­țuirea, nu plata taxelor și impozitelor către stat. Și totuși minunea s-a produs.

Premierul Florin Cîțu spune că reducerile acordate de stat pentru plata taxelor și impozitelor la timp au făcut cu ochiul companiilor, astfel că mulți au preferat să strângă din dinți și să plătească dările decât să rostogolească datorii pentru anii care urmează. Ani care nu se știe dacă vor fi mai ușori pentru zona de business.

Marea problemă e că statul nu este conștient că trebuie să se și reformeze. Da, e complicat pentru un ministru să taie din cheltuieli în instituțiile din subordine, dar, dacă vom continua în același ritm, finanțele statului vor avea nevoie de perfuzii peste câțiva ani.

La sfârșitul anului trecut, România avea 1,25 milioane de bugetari, cu 400.000 mai mulți decât în 2004. O cifră imensă. Și o situație ciudată, câtă vreme din 2004 încoace digitalizarea ar fi trebuit să taie zdravăn din elanul angajărilor. În plus avem experiența cu perioada de urgență, în care țara a funcționat și cu mare parte din bugetari stând acasă.

Pe de altă parte în ultimii ani, veniturile din zona bugetară s-au dublat, dar întrebarea e dacă și eficiența funcționarilor e de două ori mai ridicată. Nu avem încă standarde de performanță, dar în același timp avem destui cetățeni nemulțumiți că solicitările lor sunt rezolvate cu greutate.

Ne-am fi așteptat la mai mul­tă dorință de reformă din partea actualei coaliții guvernamentale. Chiar avem nevoie de toate agen­țiile naționale care funcțio­nează în momentul de față? De ce în anumite instituții oamenii încă stau la cozi sau așteaptă săptămâni întregi până li se eliberează niște banale documente? De ce vara e un chin să-ți faci pașaport? Simplu: pentru că vin românii din străinătate să-și facă noile acte. Păi nu știe statul acest lucru? Ba știe, dar se vede că e tare complicat să aduci temporar niște oameni din alte zone pentru a rezolva nebunia de la ghișee.

România e cocoșată financiar peste măsură de pensiile speciale și de un aparat bugetar imens. În loc să taie răul de la rădăcină, partidele care ajung la putere preferă să închidă ochii și să înlocuiască clientela vechiului partid la putere cu propria clientelă.

Problema e că nu merge la infinit așa, iar la viitoarea criză economică răzbunarea ar putea fi cruntă. Iar când banii nu mai ajung pentru salarii și pensii, iar împrumuturi externe nu-ți dă nimeni, atunci rămâne o singură cale: tăieri brutale ale veniturilor.



Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *