Dezbateri

Vagonul cu vorbe


Se redeschid școlile. E de bine, nu? Cam da, după un an de învățat în sistem online, în care fiecare s-a descurcat cum a putut. De luni elevii vor fi din nou în bănci, asta dacă localitatea lor e în scenariul verde.

Dacă vorbim de scenariul galben, atunci copiii de grădiniță merg la grădiniță, clasele I-IV merg la școală, iar din ciclul secundar fac cursuri doar elevii din clasa a opta. Tot pe scenariul galben, la liceu vor merge doar tinerii din clasa a XII-a, care se pregătesc pentru bacalaureat. În scenariul roșu lucrurile se complică, pentru că merg fizic la școală doar copiii de grădiniță și cei din clasele I-IV.

E așadar bine sau nu că în sfârșit se deschid unitățile școla­re? Din punct de vedere educațio­nal este minunat, dar, dacă privim chestiunea din punct de vedere sanitar, atunci lucrurile sunt mai nuanțate. Ba chiar dacă ascultăm multe opinii din zona medicală, atunci redeschiderea școlilor trebuie privită cu prudență.

România se află pe o pantă descendentă privind evoluția cazurilor de COVID-19. Ultimele săptămâni ne plasează într-o zo­nă liniștitoare, de 2.500-3.000 de cazuri pe zi, rata de infectare fiind de zile bune sub 10 la sută. Ne amintim de lunile noiembrie și decembrie de anul trecut, când rata ajungea la 30 la sută, iar în weekend chiar și la 50 la sută, un prag incredibil de ridicat.

Însă veștile se pot schimba dramatic chiar și în numai câteva zile, mai ales că tulpinile descoperite în Marea Britanie, dar și în Africa de Sud sau Brazilia își fac deja de cap în mai multe părți ale lumii. România este încă în sigu­ran­ță, dar nu putem exclude înrău­tățirea peste noapte a situației epidemiologice.

Din păcate, discuțiile la noi pe subiectul redeschiderii școli­lor a devenit unul mai degrabă politic decât tehnic. Vedem la ministrul Educației Sorin Câmpea­nu ambiția de a redeschide cu orice preț școlile, omul părând oarecum deranjat când din zona de sănătate i se transmit tot soiul de avertismente.

În definitiv, nimeni nu are soluția magică, dar un echilibru n-ar strica, mai ales că nu e vorba doar de sănătatea copiilor, ci și a profesorilor, părinților sau bunicilor. Iar dacă judecăm într-un cadru și mai larg, unii tineri folosesc mijloacele de transport, cu alte cuvinte sunt expuse unor riscuri majore și alte persoane.

Decizia e luată deja, iar luni se redeschid școlile. Însă unele măsuri nu vor putea fi respectate oricât s-ar strădui ministrul, primarul sau directorul de școală. Povestea cu distanța de un metru între elevi în clase sună a basm de Ispirescu. Avem în România clase cu 36 sau 38 de elevi înghesuiți în aceleași săli mici. De asemenea, va fi greu cu supravegherea copiilor în pauze. Cine să-i păzească, profesorii? Nu e clar nici cum va fi respectată prevederea cu traseele prestabilite de intrare sau de deplasare în interiorul unității de învățământ.

Trăgând linie, școlile trebuie redeschise, dar pregătirea pentru redeschidere rămâne deficitară. Există psihologi care spun că tinerii vor avea nevoie de readaptare similară celei din clasa întâi. Dar faptul că anunțul întoarcerii în bănci s-a făcut târziu, fără ca școlile să pregătească minuțios operațiunea, ridică unele semne de întrebare. Ministerul Educației a avut un an la dispoziție pentru a pregăti acest moment. Faptul că a plecat Anisie și a venit Câmpeanu are mai puțină importanță, câtă vreme în minister există destui șefi care puteau mișca lucrurile indiferent de numele celui care conduce instituția.

Pe de altă parte sunt materii precum matematica, fizica, româna sau limbile străine care nu pot fi predate online, ci este indicată prezența în clasă, dar sunt discipline precum geografia sau istoria care pot fi foarte bine predate online în continuare. Materiile respective puteau fi comasate într-o zi sau două, astfel încât numărul elevilor care vin zilnic la școală să fie ceva mai redus.

Nimeni nu poate spune care e decizia corectă, dar există riscuri care puteau fi mai atent evaluate. Până la urmă, poate că e mai bine să fii prudent și să deschizi treptat școlile, decât să riști și să le închizi câteva săptămâni mai târziu. Ar fi cea mai proastă variantă pentru o generație care și așa suferă și înțelege cu greu ceea ce i se întâmplă.



Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *