Dezbateri

Românii e deștepți


De curând, în Franța, Samuel Paty, profesor de istorie și geografie la un colegiu din suburbiile Franței, a fost decapitat de un musulman cecen, un adolescent de 17 ani. A făcut-o pentru că profesorul respectiv le vorbise elevilor despre libertatea de expresie și avusese „îndrăzneala“ să își ilustreze explicațiile cu faimoasele caricaturi cu Mahomed, publicate în săptămânalul satiric „Charlie Hebdo“.

Bănuiesc că le va fi povestit elevilor și despre atacurile ce au urmat asupra revistei: în 2011, după o primă serie de caricaturi, la sediul acesteia a fost pusă o bombă, iar în 2015, la trei ani după publicarea unei noi serii de caricaturi cu profetul islamului, doi funda­men­taliști au pătruns în redacție și au împușcat doisprezece redactori și desenatori. În fine – vorba vine, pentru că nu s-a terminat nimic – acum, doar pentru vina de a le fi vorbit unor elevi despre acele caricaturi, un profesor de 47 de ani este decapitat.

Cam în acest context, la vreo câteva zile după moartea profesorului Paty, în biserica Notre-Dame din Nisa un adolescent musulman din Tunisia a ucis trei persoane, tăindu-le gâtul cu cu­țitul. În urma acestor crime, pre­ședintele Fran­ței, Emmanuel Macron, a intervenit cu niște de­clarații mai ferme decât cele cu care ne-au obișnuit oamenii politici, spunând că islamul e o religie care trece la ora actuală printr-o criză peste tot în lume, a vorbit despre ghetourile de imi­granți musulmani din Fran­ța, în care s-a creat o societate paralelă cu cea franceză, un fel de stat în stat, și a promis măsuri dure. A vorbit despre respectarea valorilor Republicii Franceze, despre separatismul is­lamist, dar și despre drepturile cetățenilor musulmani din Fran­ța de a trăi alături de ceilalți francezi, beneficiind de aceleași li­bertăți și aceleași obligații.

Prin­tre ele se numără, evident, și libertatea de exprimare – adică libertatea de a-l caricaturiza pe Mahomed sau de a vorbi despre asta. A fost o declarație echilibrată, dar care a pus degetul pe o rană cunoscută, evitând eschivele obiș­nuite ale politicienilor de prim rang, alea pe care le știm cu toții: regretăm incidentul, cum l-am regretat și pe cel de luna trecută, de anul trecut, de anii tre­cuți, știm că ele nu caracterizează comunitatea musulmană, Islamul este o religie a păcii, vom depăși împreună acest obstacol, vom spori eforturile pentru toleranță și înțelegere interrasială și interreligioasă etc., etc., etc.

Efectul a fost imediat, cel puțin în țările musulmane sau majoritar musulmane: un val de acuze și insulte la adresa preșe­dintelui francez. Probabil cea mai mediatizată este reacția preșe­dintelui turc Recep Erdoğan – din ce în ce mai sultan și din ce în ce mai puțin președinte –, care îi recomandă lui Emmanuel Macron un control psihiatric. Fiind­că, din câte se pare, în viziunea președintelui Erdoğan nu e nimic în neregulă cu religia islamică. Au mai fost însă multe altele. În numeroase țări musulmane s-a de­clan­șat un boicot al produselor provenite din Franța, boicot sus­ținut inclusiv de autoritățile statului. Prin declarația lui, care reflectă o îngrijorare legitimă, Macron a devenit un dușman al musulmanilor – sau, mai degrabă, al islamiștilor radicali, care, iată, se dovedește că sunt mai mulți sau mai activi decât musulmanii mo­derați sau pur și simplu pașnici. Iar vocile celor din urmă nu se prea aud. De ce oare? Din solidaritate cu coreligionarii lor supă­rați? De frică?

Acum patru ani, tot în Nisa, locul unde trei catolici au fost uciși de un musulman în propria lor biserică, un tunisian (musulman) a intrat cu un camion frigorific într-o mulțime de oameni, omorând peste optzeci de oameni. Cu puțin înainte, în noiembrie 2015, în Paris, o serie de atacuri coordonate – de o echipă de fundamentaliști musulmani – au dus la moartea a 130 de oameni la Stade de France, teatrul Bataclan, într-o cafenea, pe stradă… Printre victime au fost și doi români.

Așadar, o religie a păcii – dar ai cărei fanatici folosesc în numele credinței mai multe bombe, mitraliere și cuțite decât o fac, să zicem, catolicii. O religie a păcii – probabil. Dar cu niște probleme de rezolvat. Iar boicotarea cosmeticelor și pateurilor franțuzești nu rezolvă nimic. Cred că și Mahomed ar spune același lucru.



Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *