Stiri

”Recensământul agricol, prima cercetare exhaustivă privind terenurile deţinute de străini în România”



Despre cum a reuşit să rămână în funcţie sub diverse guvernări

Tudorel Andrei: Nu este atât de greu dacă îţi respecţi profesia. În plus, sunt două lucruri foarte importante în această argumentare. Primul este că INS face parte dintr-o familie europeană  a institutelor naţionale de statistică şi avem un regulament specific care reglementează faptul că în institut nu ai voie să faci politică şi se stabileşte clar că preşedintele nu poate să primească şi nu poate să dea sfaturi pe probleme legate de statistica europeană şi e ceea ce am respectat cu stricteţe în această perioadă. Al doilea lucru important este că în Statistică, în peste 160 de ani au fost 28 de şefi. Asta arată că nu au fost schimbări pe criterii politice la nivelul Statisticii, nu numai în această perioadă, ci şi de- a lungul istoriei. Eu nu ştiu dacă sunt multe instituţii în statul român la care să avem o medie de peste 6-7 ani a şefului unei instituţii. Eu va spun că Statistica românească este o instituţie modernă şi eu sunt mândru de lucrul ăsta.

Despre schimbarea obiceiurilor de consum pe fondul pandemiei

Tudorel Andrei: Evident, există o asemenea schimbare, cel puţin la nivel de structură. Din câte am discutat cu colegii mei, în următoarele două săptămâni, vom publica elemente de structură a consumului. Din cauza pandemiei. Şi aici au intervenit… Gândiţi-vă că fiecare dintre noi ne-am schimbat modul de viaţă. Poate mergeam într-o mai mare măsură la restaurant şi-atunci, evident acele sume nu mai sunt alocate acestor tipuri de activităţi, de distracţii, de activităţi cotidiene, ci ele au fost direcţionate către bunuri de folosinţă îndelungată, pentru realizarea unor reparaţii la nivelul locuinţelor. Să ştiţi că a fost un moment bun pentru economisire şi acelaşi lucru l-am văzut la majoritatea ţărilor din UE. Am în minte statisticile din Franţa. În Franţa se constată această tendinţă de creştere a capacităţii de economisire a populaţiei în perioada de pandemie.

Despre Recensământul agricol general

Tudorel Andrei: Luni începe partea de culegere din teren, dar noi efectiv am început această acţiune în urmă cu doi ani. E o activitate foarte complexă dintr-un motiv foarte simplu:  România are peste 3,2 milioane de exploataţii agricole, mici, mari, dar avem 3,2 milioane. Practic, avem o treime din numărul exploataţiilor agricole care sunt la nivelul UE. Înainte de 89 era o altă formă de organizare, se puteau face cercetări exhaustive mult mai simplu. Era o altă dinamică a societăţii, nu putem compara. Prin exploataţii înţelegem acele exploataţii care au teren sau care au animale şi realizează producţie agricolă.(…) Întrebările sunt adresate nu proprietarului, ci acelui care vine şi administrează suprafaţa de teren. Este un recensământ al utilizării terenurilor agricole, nu al proprietăţii. Aceasta este caracteristica importantă.

Tudorel Andrei: În accepţiunea europeană, nu ne interesează localizarea fizică, efectivă, ci localizarea juridică a celui care exploatează terenul agricol. Pot fi admnistratori din Bucureşti, dar terenul să fie localizat în diferite judeţe, limitrofe, sau în orice judeţ din ţară, atunci întrebările sunt adresate celui care administrează după sediul juridic. Ulterior, cu metode statistice, INS vine şi calculează şi după localizarea terenului, nu numai după localizarea juridică a celui care exploatează. Într-un fel este o obligaţie naţională, nu pentru că ne-ar cere cineva în mod explicit. E o obligaţie a noastră să venim să dăm caracteristicile şi după localizarea efectivă a terenului agricol.

Tudorel Andrei: Recensământul este o cercetare de foarte mare amploare. Noi vedem doar perioada de culegere, care începe pe 10 mai, şi durează până pe 31 iulie. Partea de culegere. Avem 20.000 de recenzori care merg la exploataţiile agricole şi pe care i-am angajat doar pe perioada recensământului. Sunt plătiţi la numărul de chestionare. 23 de lei pe un chestionar. Cei recrutaţi sunt persoane care cunosc localitatea respectivă, sunt din localitatea respectivă, cunosc în general persoanele care vor fi intervievate. O condiţie pentru recenzori era să cunoască operarea cu o tabletă pentru că este prima dată când noi venim şi facem interviuri cu tableta pe teren, nu cu formularul acela clasic. Am lucrat foarte bine cu STS şi sunt tabletele care au fost folosite şi la alte activităţi ale statului român. Cele de la alegeri, da.

Tudorel Andrei: Avem întrebări legate de suprafaţa agricolă, statutul juridic, dacă este firmă sau dacă este persoană fizică, care este suprafaţa exploataţiei agricole, ce s-a cultivat în ultimul an, 2020, pe suprafaţa agricolă respectivă, cereale, ce fel de cereale. Apoi avem întrebări legate de animalele care sunt în gospădăria persoanei, dacă e o fermă de dimensiuni mici sau gospodărie. Merge şi la ei. De aceea este foarte greu. Sunt foarte multe gospodării, exploataţii pe care trebuie să le vizităm. Şi dacă unul are un hectar trebuie să vină şi să declare informaţiile care sunt cerute prin acest chestionar. Nu mergem la întâmplare. Avem deja o listă a exploataţiilor agricole, sunt repartizate pe recenzori. Nu e de genul recenzorul o ia din casă în casă şi întreabă.

 

Despre problemele recenzorilor şi terenurile deţinute de străini

Tudorel Andrei: Eu sper că nu există suspiciunea oamenilor, dar probabil cel mai dificil va fi să facă diferenţa între ceea ce are în proprietate şi în a declara ceea ce are în administrare. Până la urmă ne interesează administrarea şi nu ne interesează proprietatea. (…) E posibil să existe şi această masificare a suprafeţelor utilizate prin arendarea unor suprefeţe. Această cercetare va oferi nişte piste interesante de analiză a ceea ce se întâmplă în agricultură. Este prima dată când se realizează o cercetare exhaustivă privind terenurile agricole care se află în proprietatea străinilor. Noi am pus întrebări, avem în chestionar întrebări pentru a răspunde la această chestiune întrucât există atâtea comentarii în spaţiul public. Poate să existe, dar eu unul nu cunosc asemenea informaţii. E posibil să existe la notariate. Există unele cercetări, nu sunt exhaustive, sunt făcute pe diverse surse de informare. Eu nu cunosc să existe surse care să dea credibilitate 100% acestor informaţii.

Despre amânarea recensământului populaţiei şi locuinţelor

Tudorel Andrei: Au fost mai multe motive care ne-au pus în situaţia de a amâna pentru anul viitor. Unul a fost pandemia. Al doilea motiv a fost recensământul general agricol. E foarte greu de făcut două recensăminte de o asemenea amploare în aceeaşi perioadă. Din acest motiv (măsurile de distanţare) am mers în lunile mai-iunie-iulie, pentru a avea acest dialog într-un spaţiu deschis. Iniţial, era programată culegerea de date undeva în iarnă şi era foarte greu. Noi programasem fără să ştim ca va fi această pandemie. Un alt motiv a fost legat de nevoia de a avea o perioadă lungă pentru realizarea unei promovări serioase a recensământului populaţiei şi locuinţelor. Pentru a sprijini acest proces de promovare, în legislaţie s-a creat şi un consiliu de transparenţă şi de comunicare. Acest consiliu este condus de preşedintele Academiei Române şi are în componenţă personalităţi din toate zonele. E o nouate faţă de recensământul din 2011 pentru a sprijini o acţiune la fel de importantă pentru statul român.

Despre importanţa recensământului general agricol

Tudorel Andrei: Structura proprietăţii, în raport cu dimensiunea acesteia. Noi avem două categorii. 94% din exploataţii deţin o pondere mică – 27% din teren. Sub 5 hectare. 0,4% din exploataţii deţin 47% din suprafaţa agricolă, exploataţiile de peste 100 de hectare. Nu avem zona de mijloc. Dacă ne uităm la Ungaria şi Polonia, au o pondere foarte mare exploataţiile medii, cred că sunt  în jur de 30%. Exploataţiile medii înseamnă între 10 şi 100 de hectare (…) Prin Pactul Agricol European au fost create aceste exploataţii medii care veneau şi asigurau prelucrarea pentru a satisface piaţa naţională cu produse agroalimentare.

Tudorel Andrei: Avem 3,2 milioane exploataţii agricole. Asta înseamnă fărâmiţare, dar dacă adâncim înseamnă şi polarizare. Pentru că avem, pe de o parte femele de subzistenţă, de dimensiuni mici, iar pe de altă parte avem fermele de dimensiuni mari. Este şi o evoluţie naturală, pentru că nimeni nu mai poate să vină şi să spună creăm premisele prin forţă a masificării terenului agricol. Nu. Există această evoluţie naturală a creării acestor ferme medii. Şi avem două exemple. Franţa, care în anii 60 avea exploataţii agricole de ordinul milioanelor. Au în această perioadă 600.000 de exploataţii agricole. România, în 2010, avea 3,6 milioane. Noi estimăm că vor fi 3,2 milioane. Asta înseamnă totuşi o scădere şi probabil că va continua acest declin al numărului de exploataţii, tocmai prin crearea acestor ferme de dimensiuni medii. (…) În mediul rural există o îmbătrânire galopantă  a populaţiei şi evident se vor crea aceste uniri de terenuri prin arendarea sau administrarea de către anumite persoane mai tinere sau care au capacitatea să lucreze aceste terenuri.

Despre scăderea natalităţii

Tudorel Andrei: În 2020 am avut cea mai slabă natalitate. În 2020 s-au născut peste 170.00 de copii. E posibil ca acest număr să crească la 180.000. De ce? Există copii născuţi în străinătate şi sunt declaraţi în perioada următoare. Dar, oricum, cifra este alarmantă. E cel mai mic număr de copii născuţi de la Primul Război Mondial, dacă nu mă înşel. Sunt câteva cauze, unele obiective, altele subiective. Prima cauză obiectivă – a crescut vârsta medie a mamelor la prima naştere şi la naşterile următoare. E vorba şi de un model cultural. Un alt model cultural. În 1989-1990, vârsta medie era undeva la 21 de ani. Acum este la peste 27 de ani. La 27 de ani, în medie primul copil şi în medie, orice copil, la 29 de ani. Aceeaşi tendinţă a fost şi este la nivel european. Din fericire, suntem printre ţările cu media cea mai mică a vârstei unei mame care naşte pentru prima oară. A doua cauză este că a scăzut numărul femeilor cu vârsta fertilă. Am avut numărul acela mare de naşteri din 1965-66 până prin 1970-72. Apoi a scăzut numărul de naşteri şi evident a scăzut şi numărul fetelor. Din cei 170.000, sunt mai puţine fete decât băieţi, aceasta este caracteristica, dar numărul de născuţi este egal cu numărul de fete născute în 1989. Deci în 1989 se năşteau în jur de 180.000 de fete, iar în 2020 toţi copiii născuţi erau 180.000.

Tudorel Andrei: Este una dintre problemele foarte mari pe care le putem avea în perioada următoare. Aici sunt două aspecte. Pe de o parte este dinamica, numărul populaţiei. După prognozele noastre şi ale altor instituţii de la ONU sau Eurostat, este posibil ca în următorii 30-40 de ani să ajungem la 14 milioane de locuitori, dar mult mai gravă este repartizarea populaţiei pe grupe de vârstă. Populaţia României a îmbătrânit foarte mult în cei 30 de ani. Se continuă această tendinţă. Asta ce înseamnă? Că vom avea o reducere a populaţiei tinere în favoarea populaţiei cu vârste de peste 60 de ani. Şi de aici implicaţii din punct de vedere economic, demografic.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.





Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *