Dezbateri

Pădurile României și Patrimoniul UNESCO – Radio România Cultural


                                   

            Cea
de-a 41-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial de la Cracovia adopta,
cu doar trei ani în urmă, includerea a nu mai puțin de 24 de mii de hectare de
păduri de fag din România în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, garantând
că aici nu vor mai exista tăieri de arbori sau exploatări forestiere. Zonele
vizate erau Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei,
Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț și Codrul Secular Slătioara.

            Pădurile
virgine deveneau astfel al doilea sit natural UNESCO din România, după Rezervația
Biosferei Delta Dunării, inclusă și ea, în anul 1991, în această listă. Era cel
mai mare succes repurtat până atunci de către silvicultorii români, era în fond
recunoașterea la nivel internațional a faptului că România deține cea mai mare suprafață
de păduri seculare de pe continentul european. Situl UNESCO “Pădurile
seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei”
cuprinde în prezent păduri situate în 11 ţări europene, printre care şi
România, care are înscrise opt rezervaţii naturale.

            Din
păcate, doar un an mai târziu, în noiembrie 2018, în urma unei sesizări,
Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO cerea deja lămuriri autorităţilor române
privind operaţiunile ilegale de exploatare forestieră din pădurile amenințate
deja de către „mafia lemnului”, pentru a-i cita pe jurnaliștii străini sosiți
la fața locului. „Cu o suprafață totală de aproximativ 7
milioane de hectare de păduri, acest „Amazon al Europei” găzduiește cea mai
mare populație de urs brun de pe continent, dar și carnivore precum lupi și
râși. Dar această sălbăticie, care este în mare măsură nepătrunsă, este
amenințată de explotarea ilegală, care acum s-a transformat într-o bătălie care
implică violență și corupție”, scria în acea perioadă The Independent.

            Situaţia
din România a fost dezbătută și la cea de-a 43-a sesiune a Comitetului
Patrimoniului Mondial UNESCO, desfășurată în 2019, în perioada 30 iunie – 10
iulie, la Baku, în Azerbaidjan. S-a subliniat din nou, cu acest prilej, că ”
pădurile seculare cu structuri primare sunt mostre ale ultimelor ecosisteme
terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană
semnificativă, ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani”,
fiind esențiale în înțelegerea istoriei naturale a continentului european.

            Cum mai arată acum pădurile noastre seculare și la ce ne putem aștepta în viitor ?, sunt doar două dintre întrebările la care vom încerca să răspundem duminică, 25 octombrie, de la ora 23.00, în cadrul unei noi ediții a emisiunii Dosar de patrimoniu, la Radio România Cultural. Invitat: Dan Trifu, vicepreședintele Fundației Eco-Civica.

Realizator Bogdan Vișan



Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *