Stiri

Icoane pe lemn din secolele XVII-XVIII, confiscate în timpul regimului comunist, expuse la Muzeul Vrancei


Un număr de 24 de icoane pe lemn, unele datând din secolele XVII – XVIII, confiscate în timpul regimului comunist de la schiturile şi mănăstirile din Vrancea, au fost expuse, marţi, la Muzeul Vrancei.

Icoanele au stat mai bine de 40 de ani în depozitele muzeului, iar acum au fost restaurate pentru a putea fi redate circuitului public.

“Cu ajutorul colegilor din Muzeul Vrancei, am aflat că în depozitele muzeului există câteva zeci de icoane, ajunse acolo printr-un simplu proces verbal, în 1979, icoane confiscate, nu se spunea de la cine, şi date muzeului de miliţia de la acea vreme. (…) Ştim că din 1951 a început un jaf al patrimoniului istoric şi religios din schiturile şi mănăstirile închise. Printr-un decret, toate bunurile care aparţineau schiturilor şi mănăstirilor treceau în proprietatea sfaturilor populare. Multe icoane, nu neapărat valoroase, au dispărut, deoarece şi bisericile au fost închise şi s-au dărâmat. În acea perioadă, sute de icoane, nu neapărat de valoare artistică, pentru că Biserica nu este un muzeu cu autori celebri, ci icoane cu valoare patrimonială, care ţineau de legătura dintre comunitate şi Cel de sus, au ajuns la indivizi care le-au traficat, unele au fost recuperate de poliţie, altele au ajuns în colecţii private. Aşa probabil au ajuns în patrimoniul miliţiei şi aceste icoane. Neavând ce să facă cu ele, le-a dat Muzeului Vrancei. Iar astăzi, pentru prima dată din 1979, aceste icoane restaurate şi recondiţionate vă întâmpină în simplitatea lor”, a declarat directorul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.

Din expoziţie face parte şi pomelnicul triptic al fostei Mănăstiri Vizantea, care este de altfel şi cel mai vechi exponat, datând din secolul XVII, în care sunt amintiţi toţi cei care au contribuit, într-un fel sau altul, la construcţia mănăstirii, între care şi mai mulţi domnitori care au făcut danii către acest locaş de cult. Printre ei se află Irimia Movilă, Ştefăniţă Lupu, Eustaţie Dabija sau Gheorghe Duca.

Tot în această expoziţie a fost expus pentru prima dată şi pomelnicul triptic al Schitului Dălhăuţi.

Deşi icoanele nu au o valoare artistică mare, valoarea lor cea mai importantă constă în “a crea legătura omului cu Dumnezeu”, după cum a spus preotul Aurel Boţan de la Protoieria Focşani.

“Această legătură între artă şi Biserică a existat întotdeauna. Fiecare icoană are frumuseţea ei. Icoanele nu sunt foarte bine concepute din punct de vedere artistic, încadrate, proporţionate, dar ştim foarte bine ce reprezintă în momentul în care le privim. Icoana este biblia neştiutorului de carte, a aceluia care o priveşte şi înţelege mai bine decât din cuvinte. Icoana este cea mai vizionată şi mai apreciată formă de artă. Locul icoanei nu este unul ascuns. Chiar dacă este nepreţuită, este bine să fie expusă. Rolul icoanelor este acelaşi, de a crea legătura omului cu Dumnezeu. Icoana nu este un scop în sine. Icoanele şi Biserica au rol foarte important în societate. Şcoala s-a născut lângă Biserică, spitalul s-a născut lângă Biserică, iar această întrepătrundere între Biserică şi societate este una firească”, a arăta preotul Aurel Boţan. AGERPRES / (A – autor: Dana Lepădatu, editor: Karina Olteanu, editor online: Simona Aruştei)

 

Sursa foto: Muzeul Vrancei / facebook.com





Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *