Dezbateri

„Este diferit de ceea ce ați ascultat până acum” – Radio România Cultural


Din 7 septembrie, realizatorii George Gîlea și Diana Joicaliuc prezintă, la Radio România Cultural, primul matinal din România care difuzează exclusiv muzică de pe viniluri. De asemenea, la “Știri pe vinil”, există și informațiile momentului, însă spuse pe un ton mai echilibrat, mai puțin alarmist și musai între două piese bune. Despre acest inedit matinal, despre viniluri și pasiunile de acasă ale unor oameni pasionați de radio care se trezesc cu noaptea în cap ca să intre pe post povestesc, în cele ce urmează, George Gîlea și Diana Joicaliuc:

“Știri pe vinil” este matinalul pe care îl realizați, din 7 septembrie, în fiecare zi, de luni până vineri, de la ora 7:15, la Radio România Cultural. Prin ce se deosebește el de matinalul celorlalte posturi de radio?

George: În primul rând, va fi singurul matinal în care muzica va fi ascultată de pe vinil. Poate că la prima vedere, sau mai degrabă audiție, nu e mare lucru, dar experiența de ascultare chiar este diferită. Vinilul redă cea mai apropiată formă de muzică live, între altele. Apoi, e important că alegem în fiecare zi, fiecare piesă. Faptul că ieșim dintr-un heavy rotation care poate deveni impersonal și plictisitor, este iarăși un plus. Ne-am propus să creăm o stare în fiecare dimineața, alegând noi fiecare piesă în parte. Credem că radioul este în primul rând muzică și informație. Asta vom face și noi. Radioul nu și-a schimbat structura, radical, în aproape 100 de ani, comparativ cu celelalte forme de presă (televiziune și presă scrisă). Sigur că ține pasul cu vremurile, dar în esență, face același lucru: oferă ascultătorilor muzică și informație.

Ce se va întâmpla concret aici? Vor exista rubrici sau invitați? 

George: Muzica este pilonul principal al emisiunii. Vom difuza ce ne place nouă, iar asta se va simți, și ce credem că le place ascultătorilor noștri, pe care o să-i și întrebăm în fiecare zi. 

Actualitatea va fi de asemenea abordată cu ajutorul muzicii. Spre exemplu, în săptămâna în care se împlinesc 19 ani de la atentatele teroriste din Statele Unite ale Americii, vom asculta piesele care au readus speranță în societatea americană.

Diana: În ceea ce privește informațiile, se vor auzi în matinal doar acelea despre care credem că sunt cu adevărat importante. E mult zgomot în acest sens în ultimii ani și înțelegem asta pentru că suntem și ascultători de radio, nu doar jurnaliști. În orice caz, dacă se întâmplă ceva important, ascultătorii noștri vor afla cu siguranță de la noi. Doar că pe un alt ton, mai echilibrat, mai puțin alarmist și musai între două piese bune 

George: Am gândit o structură, avem și niște rubrici, din când în când vor fi și invitați. Ar fi prea multe de înșirat aici, așa că ne auzim la radio. 

Este prima colaborare dintre voi? Cum vă înțelegeți?

George: Ne știm din toamna anului 2013. Atunci am început eu colaborarea cu Radio România Cultural, ca reporter. Diana realiza matinalul alături de Dan Vasiliu pe care acum îl puteți auzi în documentarele de la GPS Cultural. Până acum am colaborat în diferite alte proiecte, dar nu am realizat o emisiune împreună. Partea bună este că ne învârtim în jurul acelorași valori cumva, așa că ne înțelegem bine. Dacă reușești să te distrezi la serviciu, se vede și în ceea ce faci. Iar Diana și cu mine ne-am distrat până acum, de fiecare dată când am avut ceva de făcut la radio.

Diana: Suntem colegi de mulți ani și am mai lucrat împreună pe diverse proiecte, dar asta e, să-i spunem, cea mai serioasă dintre colaborări. Sper să reușim împreună să le facem ascultătorilor diminețile mai frumoase cu muzică de calitate și cu cele mai noi și relevente informații.

Ce faci cu câteva lire pe care le câștigi la o cursă de cai, la Londra: îți cumperi un vinil

Care sunt vinilurile preferate ale fiecăruia dintre voi? Se vor regăsi ele aici, din 7 septembrie?

George: Am viniluri acasă pe care le ascult mai rar și viniluri pe care aproape că nu le mai pot asculta pentru că s-au zgâriat, tocmai din cauza faptului că le-am ascultat prea mult. Chiar și așa, toate vinilurile din colecția mea sunt importante pentru mine. O să amintesc aici trei dintre ele, ca să vă faceți o idee: “Feels like Home” de la Norah Jones pentru că îmi dă o stare bună de fiecare dată; “Everyday life” de la Coldplay pentru felul în care e construit albumul și mai ales pentru piesa Old Friends; “Șeherazada” de Rimsky-Korsakov, pentru serile libere în care am vreme să ascult tot concertul lângă un pahar cu vin. Eu am o înregistrare foarte faină din 1984 cu London Symphony Orchestra condusă de Loris Tjeknavorian. Țin minte că am cumpărat vinilul ăsta dintr-un anticariat din Londra. Câștigasem șapte lire la o cursă de cai și am dat două lire pe vinil. Cu celelalte cinci lire mi-am cumpărat o beretă. Eu zic că am investit bine 

Diana: Mi-e tare greu să aleg între Glenn Miller, Ella Fitzgerald, Queen, U2 sau Muse. Sunt melodii pe care le ascult pe repeat pentru că îmi amintesc de momente și oameni dragi. Îmi place mult muzica de film, muzica pentru Broadway a anilor ‘50- ‘60 pe care am descoperit-o și în discoteca Radio România. Sunt extrem de multe viniluri cu muzică de film și mi-ar plăcea să le ascultăm din când în când și în matinal.

Dar primul vinil pe care l-ați ascultat?

George: Eu am ascultat prima dată muzică pe vinil în urmă cu doar 15 ani. Tot de atunci am și primele viniluri. Nu-mi amintesc primul vinil cumpărat, dar vă pot spune cea mai puternică amintire de atunci. Era o după-amiază de toamnă. O cameră de student cu o saltea, câteva cărți, un pickup și câteva viniluri. Sorbeam dintr-o cafea rece, lumina apusului intra în camera goală, care era umplută de vocea Ellei Fitzgerald care cânta Black coffee. A fost momentul în care m-am îndragostit de sunetul muzicii de pe vinil și de jazz.

Diana: Am crescut cu muzica celor de la Queen. Mama și fratele meu erau mari fani ai trupei și îmi amintesc că atunci când a plecat fratele meu în armată a luat, spre disperarea mamei, și cele două casete (la acea vreme erau singurele din dotare cu Queen), una era cu primul Greatest hits. Au fost multe emoții și griji pentru ele, dar casetele au revenit acasă în siguranță, iar ca s-o îmbuneze pe mama i-a adus mai multe viniluri. Printre ele era și Queen ‎– Live Magic, cu o copertă foarte colorată. Eu aveam pe atunci vreo 7 ani, dar ăsta este primul vinil de care îmi amintesc. Apoi, cu trecerea anilor, am început să ascult și altă muzică, dar mereu am rămas cu o slăbiciune pentru Freddie, mai ales pentru că îl asociez cu complicitatea extraordinară care exista între mama și fratele meu atunci când era vorba de trupa lor preferată.

O cafea mare și muzica tare, în mașină – sau cum să fii în formă de la primele ore ale zilei

Cum vă descurcați cu trezitul de dimineață? Care e rețeta minune care vă face să fiți în formă de la primele ore ale zilei?

George: În ultimii doi ani m-am trezit cam la aceeași oră, pentru matinal. Aș putea spune că m-am obișnuit. Nu cred că există o rețetă general valabilă. Eu îmi fac o cafea mare, intru în mașină și ascult muzică foarte tare până ajung la radio. Când intru în birou încă fredonez muzica din mașină și abia aștept să o ascult din nou, pe post, împreună cu toți cei care ascultă Radio România Cultural.

Diana: Eu am mai prezentat matinalul cu Dan Vasiliu timp de trei ani la Radio România Cultural, alarma suna și atunci la ora 5, dar asta nu înseamnă că sunt obișnuită cu trezitul ăsta foarte devreme. Ca să-mi intru în ritm, am început încă de săptămâna trecută să pun ceasul din ce în ce mai devreme. Nu cred că există o rețetă minune pentru a fi în formă dis de dimineață, ci ține mai degrabă de o disciplină a programului. Nu e un program ușor, dar are și părțile lui bune. 

Care e primul lucru pe care-l faceți, de obicei, după ce ieșiți din emisie? Dar ultimul pe care-l faceți înainte să intrați?

George: Fumez o țigară și fumez o țigară. Nu e bine să fumați.

Diana: Înainte să intru în emisie îmi mai verific știrile și telefonul pentru a fi sigură că nu ratez vreo alertă de breaking news. Iar primul lucru pe care îl fac după emisiune este să-l sun pe tata. Avem deja o rutină a noastră. Tata este cel mai fidel ascultător, dar și cel mai mare critic și mă bazez întotdeauna pe observațiile pe care mi le face.

Când ați început să faceți radio și cum s-au legat lucrurile?

George: Eu sunt absolvent de Filozofie, așa că nu se poate spune despre mine că am fost foarte riguros în plănuirea unei carierei. Am început să colaborez cu Radio România Actualități în 2010 și din 2013, cum spuneam, cu Radio România Cultural. Am făcut asta în ultimii 10 ani, pentru că a fost singura meserie pe care am simțit că o pot face și care mă poate împlini. Am încercat multe alte meserii. Nimic nu se compară cu radioul. 

Diana: Am început să fac radio dintr-o joacă în timpul liceului. În clasele a 11-a și a 12-a pezentam la Radio Sighet o emisiune săptămânală pentru adolescenți. Iar joaca asta a devenit tot mai serioasă și mai fascinantă. Pe scurt, după liceu, m-am mutat în București, iar pe la începutul anului doi la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării am venit să fac practica semestrială la Radio România Cultural. Am făcut multă muncă de teren, am învățat ce înseamnă să faci un reportaj, cum se pregătește un interviu, iar în 2009 am început să prezint matinalul de vacanță și în scurt timp practica s-a transformat în colaborare, apoi am dat concurs și asta a fost. Dar în toți anii cea mai importantă a fost munca de echipă pentru că la radio nu ești niciodată singur și am învățat și învăț în continuare foarte multe de la colegii mei.

Relaxarea înseamnă plimbări lungi pe alei cu miros de tei

Cum sunteți voi, în afara studioului de radio? Care sunt pasiunile voastre? Cum vă place să vă petreceți timpul?

George: Exact la fel. Eu vorbesc cu ascultătorii, așa cum o fac cu prietenii mei, cam despre aceleași lucruri. De altfel, o parte din timpul liber mi-l petrec tot la radio, cu câțiva dintre colegi, pentru că e plăcut. În rest, stau prea mult pe agențiile de știri, văd prea multe filme și ascult muzică. Citesc doar când mă pot deconecta de la tot ce se întâmplă în jurul meu. Îmi plac dezbaterile de dragul dezbaterii și fac asta cât de des pot cu prietenii mei, mai nou, mai mult online. 

Diana: Nu cred că lucrurile pot fi separate, nu sunt în vreun fel la radio și altfel pe stradă sau acasă. Cel mai mult îmi plac diminețile de weekend care încep undeva pe la prânz cu o cană mare cu cafea și o carte bună alături sau plimbările lungi prin Bucureștiul mirosind a tei.  

De ce e de ascultat, din 7 septembrie, “Știri pe vinil”?

George: Eu am fost mai întâi ascultător de radio și așteptările mele de la un matinal erau exact acestea: muzică bună, care să aibă noimă, și informație corectă și bine selectată. Asta vom încerca să oferim noi în fiecare zi. Nu e o garanție în sine, dar eu aș asculta un astfel de matinal. 

Diana: Pentru că va fi cu siguranță o experiență diferită față de ceea ce ați ascultat până acum!

Interviu realizat de Anca Nicoleanu

Foto. Alexandru Dolea



Source link

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *