Stiri

Domul Romano-Catolic din Piaţa Barocă a Timişoarei, atracţie turistică pentru CCE2023, în plin şantier de reabilitare


Trisecularul Dom Romano-Catolic din Piaţa Barocă a Timişoarei este în plin şantier de renovare, conservare şi reabilitare interioară şi exterioară, pentru a include obiectivul în circuitul turistic naţional şi internaţional al Capitalei Culturale Europene 2023, potrivit ADR Vest, care implementează proiectul cu finanţare europeană.

Investiţia de aproape 22 de milioane de lei, din care 21,3 milioane de lei reprezintă finanţare nerambursabilă, asigurată prin Regio-POR 2014-2020, a început în ianuarie 2019 şi trebuie să se finalizeze la 1 iulie 2021, până acum fiind executat 55% din proiect, arată un comunicat al ADR Vest, remis, miercuri, AGERPRES.

Episcopia Romano-Catolică de Timişoara dorea finalizarea lucrărilor în anul 2020, când a marcat 990 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Romano-Catolice de Cenad şi 90 de ani de la înfiinţarea Diecezei Romano-Catolice Timişoara.

După redeschidere, autorităţile locale şi Episcopia Romano-Catolică de Timişoara estimează că peste 20.000 de pelerini vor trece anual pragul lăcaşului declarat monument istoric categoria A.

 

Foto: (c) Otilia Halunga / AGERPRES

 

Directorul ADR Vest, Sorin Maxim, este convins că “edificiul de o valoare nemăsurată pentru comunitate, indiferent de confesiune, este un punct de atracţie turistică, care va completa agenda culturală a oraşului şi a regiunii în anul Capitalei Culturale Europene”.

Directorul Cancelariei Diecezane a Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, Nicolae Lauş, declara pentru AGERPRES, la deschiderea şantierului, că ”oamenii au interesul de a vizita cripta bisericii. Avem şi acum turişti care vor să viziteze doar cripta. Sunt mai mulţi episcopi depuşi în cripta de sub Dom, între care Augustin Pacha şi Sebastian Krauter, dar şi canonici, precum şi arhiepiscopul Adalbert Boroş, care nu a fost episcop titular de Timişoara. (…). Partea artistică, pictura, se va restaura în totalitate, aducându-se la forma iniţială din 1772″.

Potrivit episcopului romano-catolic de Timişoara, Martin Roos, edificiul este construit pe piloni este una dintre cele mai sigure clădiri din oraş, în ciuda terenului mlăştinos. De asemenea, are o acustică foarte bună, aici înregistrându-se şi în anii comunismului diferite piese muzicale de provenienţă apuseană, mai ales austriacă.

”Este un monument deosebit de important din mai multe privinţe: planurile s-au realizat parţial la Viena, parţial la Timişoara, între 1736 şi 1772. Este un monument deosebit, stilul baroc era pe-atunci modern, actual şi ultimul stil provenit din rădăcini creştine. Barocul are la temelie scoica, simbol al vieţii eterne, de aceea are temelii creştine. La începuturile acestui edificiu stă şi Casa Imperială a Habsburgilor, de aceea în faţa altarului sunt două statui foarte mari care ne amintesc de Împăratul Carol al VI-lea, care era pe tron, şi de Sfânta Tereza de Avila, care era de provenienţă spaniolă. Această clădire ne leagă şi de Apusul Europei, de Italia de azi, de Austria şi de aceea merită să fie luat în considerare prin acest proiect european”, spunea, în acelaşi context, Martin Roos.

În cele 39 de luni de derulare a proiectului cu finanţare europeană trebuie refăcute din temelii pardoselile catedralei şi din criptă, lemnăria, instalaţiile sanitare şi electrice, se va introduce încălzire prin podele, vor fi schimbate băncile şi faţada, vor fi montate sisteme antiefracţie, antiincendiu şi camere video de supraveghere.

Ultimele lucrări de reparaţii şi renovări au avut loc aici în anii 1980. AGERPRES/(AS – autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)





Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *