Dezbateri

Datul în spectacol


Într-o consultare publică privind programa pentru evaluarea națională care încheie ciclul gimnazial, reprezentanții unor asociații de părinți au propus, printre alte măsuri de revizuire a conținutului, renunțarea la subiectele referitoare la „Tipuri de texte: textul dramatic și arta spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume, lumini, muzică)“.

Prin natura rubricii, pot fi suspectată de partizanat, dar chiar nu pricep motivele raționale pe care adulții cu copii de clasa a VIII-a în 2021 le-ar putea invoca în favoarea cererii. E de parcă le-ar displace mersul la teatru și nu ar înțelege importanța acestei arte în dezvoltarea emoțională a ado­lescenților cu care împart spațiul locativ. Mă tem că demersul lor indică favorizarea unor categorii de subiecte ce se bazează mai mult pe memorare și reproducere decât pe creativitate.

Așa cum apare formulată în programa de concurs, specia aceasta de subiect poate fi rezolvată pur și simplu prin vizionarea unei producții teatrale, prin citirea lucrării dramatice care a inspirat-o și prin discutarea fie­căruia dintre elementele din înși­ruirea de mai sus. E o modalitate de învățare aplicată, bazată pe analizarea unui studiu de caz și prin deprinderea, respectiv redarea logică a trăsăturilor ce individualizează genul dramatic și arta teatrală care îl scoate din literatură și-l întrupează scenic. Sunt ferm convinsă că puștilor le-ar fi plăcut să scrie des­pre, chiar dacă, da, sau mai ales pentru că, i-ar scoate din tiparele unei învă­țări cuantificate strict, evaluate aproape clinic, fără să valorizeze imaginația, punerea într-un context concret.

 

Soluții alternative la rutinele profesionale

 

Ionuț Pârvulescu e actor la Compania Auăleu din Timișoara, unde joacă, dansează și cântă, dacă e necesar, că se pricepe, în mai toate producțiile teatrale. Pandemia le-a pricinuit multe dureri de cap independenților, care, din motive de izolare, n-au mai putut să-și câștige pâinea cum o făcea în mod obișnuit, din încasări. Pe noi toți SARS-CoV 2 ne-a îndreptat spre căutarea unor soluții alternative la rutinele profesionale, iar Ionuț Pârvulescu nu s-a pierdut cu firea și n-a ezitat să se pună la treabă într-o formulă acceptată de canonul sanitar al momentului. Iată ce zice artistul și încă versificat:

Eu de fel sunt pozitiv

Însă la ce vremi trăim

Vă anunț că-s „negativ“

Și propun să chefuim.

Resursele amorsate au fost fantezia și pasiunile de bază. Cir­cumstanțele speciale solicită măsuri speciale, iar artistul bănățean a trecut la acțiune. Ludic cum e de când se știe, a imaginat o ofertă care combină două plăceri ale sale, în ordinea enumerării, arta teatrală și gastronomia.

Cum sunt actor, bucătar

Și abil ca ospătar,

M-am gândit să nu șomez,

„Stării“ să mă conformez.

Am mult timp de petrecut

Că am de anul trecut!

La o privire mai atentă, cele două îndeletniciri au multe puncte comune: constituie hrana spiritului și a corpului; gătitul este ridicat la nivel de artă de marii chef-i, care etalează, în procesul preparării și în prezentările filmate, de o doză substanțială de histrionism, dacă doresc să adune fani. Revenind pe Bega, până se vor redeschide teatrele, Ionuț Pârvulescu va performa la domiciliul curioșilor, mixând momentele de producție culinară, într-un prolog interactiv, cu poante spirituale, mutând spectacolul din sala de spectacole în bucătăria și sufrageria doritorilor. Cu o delicatesă la epilog! Iată cum sună oferta actorului:

Teatru nu prea am jucat

Știți și voi că s-a-ncuiat.

Sunt mai mult bucătăraș

Am început să mă-ngraș

N-am mai ieșit în oraș

Și-am fost și „meseriaș“.

Acum vreau să vă propun

Să vă gătesc ceva bun!

 

Amatori de o masă festivă

 

Ionuț Pârvulescu a fost inclusiv propriul copywriter și ați văzut ce a ieșit în rime simple, dar haioase și, mai ales, tonice. Ideea lui se bazează pe nevoia de socializare a oamenilor, de evadare temporară din cotidianul pandemic, îngăduite deocamdată, din cauza distanțării fizice, doar în mediu restrâns, familial. Așa că artistul le propune să vină la ei acasă, să facă un show din gătitul mâncării și din consumarea ei.

Am eu câteva rețete

Dar mai iau și din gazete!

Doar ce vă place și vouă

Carne, brânză, lapte, ouă.

Știu să fac și macaroane,

Nu o să murim de foame!

Antreuri, un fel principal și un felul III devin o masă mai mult decât copioasă.

Dar vreau să ne și jucăm

Înainte să ’mbucăm.

Să ne facem loc la masă

Să vă simțiți ca acasă!

Desertul obligatoriu e un monolog comic susținut de actor cu aplombul pe care i-l cunoaștem de pe scenă. Cei care se arată in­teresați de originala propunere sunt de regulă cei care aveau obiceiul să frecventeze AUĂLEU. Dar vestea s-a împrăștiat cu viteză și există mulți amatori de o masă festivă cu câteva neamuri sau prieteni, împăunată cu momente de improvizație. A cărei cireașă de pe tort să fie momentul în registru comic de la final.

După ce gătesc, servesc,

Apoi vă înveselesc.

Lăsăm vasele curate

Și gazdele săturate.

Solicitările curg, inclusiv pentru picnicuri. Nici nu-i de mirare la așa idee, la așa prestație și la așa reclamă.



Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *