Dezbateri

Daniela  Rei Vișan în dialog cu Teodoru Ghiondea și Mircea Oliv – Radio România Cultural


” Atunci luând  Domnul  Dumnezeu  țărână  din pământ a făcut pe om și a suflat  în fața lui duh de viață și s-a făcut  omul suflet viu.”

Facere 2.7

” Așadar, prin  acțiunea  Duhului Sfânt ( pneuma) asupra pământului apare sufletul ( psyche) omului, formând și el o a treia lume intermediară între cer și pământ( natură). Astfel, lumea sufletului, sub aspectul lui bun, și lumea duhurilor subterane, sub aspectul lor rău, formează cel de al treilea nivel al creației, dar în ordine ierarhică al doilea, în care binele și răul se vor lupta pentru ființa omului.

Întreaga creație capătă, așadar, o structură ierarhică ternară, în care omul este intermediar și în același timp central între cer și pământ, între îngeri și demoni, între duh și natură: spiritus-anima-corpus, pneuma-psyche-soma sau Deus-homo-natura. ”

Florin Mihăescu  Cosmosul în Tradiția Creștină, Editura Rosmarin

Sâmbătă, 12 decembrie 2020, de la ora 14.30, vă propunem la Radio România  Cultural  o ediție specială a emisiunii  REConCHILLiant, o punte de legătură între  medicină, istoria religiilor, filosofie și arte vizuale. Vor fi alături de noi, pentru dumneavoastră, domnul Teodoru Ghiondea, coordonatorul  Colecției  Philosophia  Perennis de la Editura Herald și domnul Mircea Oliv, critic de artă.

Într-o perioadă  dificilă,  de schimbare a lumii și reașezare a valorilor, avem  nevoie mai mult ca oricând  de  un exercițiu de memorie, de o filtrare a gesturilor și a traseului personal, dar și de o raportare la valorile perene ale omenirii. Perioadele de trecere de la o formă socială la alta, de la un model cultural, economic la un alt tip de așezare a umanității sunt însoțite adeseori de anumite convulsii,  derută  și frică.

O bună  raportare la scrierile  tradiționale  ale omenirii  ne ajută să înțelegem mai bine perioada  prin care trecem; iată de ce timp de 30 de minute vă propunem un parcurs prin istoria și cultura lumii, încercând să punem  laolaltă elemente  similare  despre  alcătuirea ființei umane, despre oglindirea  cosmosului  în OM , despre  efortul continuu pe care unii semeni de-ai noștri îl fac atunci când  încearcă să ne reamintească faptul că suntem ființe cerești; atunci  memoria se poate transforma în artă, în rugăciune și cunoaștere.

” Ochiul sufletului este atenția. Atenția e difuză în tot sufletul, când nu e bine  exersată. Prin urmare  ATENȚIE=CUNOAȘTERE,  având în vedere  simbolismul  ochiului.  Deci Cunoașterea  este  existențială,  coextensivă  întregii  noastre Ființe. Atenția  rezolvă  în vibrațiuni  obiectul asupra căruia se exercită, dar și pe ea însăși. De aici omogenitatea  între  cunoscător și cunoscut.

Imediat ce ai separat  în tine  Cerul  de Pământ, apare spontan o scară  care le unește și pe care urcă  și coboară  îngerii.(…)

Inima noastră  e ascunsă  într-o  trombă, într-un ciclon de pasiuni, care constituie  inima  pasională; nimeni nu poate ajunge la ea, fiindcă e sfâșiat  de  Paznicii  exteriori; ne putem coborî  de sus  în inimă, pe deasupra,  fără  ca  Dragonii  de gardă  să își dea seama de prezența noastră. Mai teribili  decât Paznicii de natură pur pasională, sunt paznicii imaginativi  cerebrali, care constituie un cerc excentric față de primii. Trebuie să impunem tăcere ultimilor, iar ceilalți trebuie anulați  printr-o  manevră  de învăluire  care le adoarme inteligența.

Fixarea  privirii  nostre pe stea, ne deschide  accesul inimii  noastre  prin corpul ei, cale grea, deoarece  cere calificare metafizică, dar nu zădărește  monștrii  care stau de pază, nu deasupra,  ci în jurul inimii noastre.”

Vasile  Lovinescu  Meditații, Simboluri, Rituri, Editura Rosmarin

Sâmbătă, 12 decembrie 2020,  de la ora 14.30,  vom discuta la Radio România Cultural  cu domnul  profesor Teodoru Ghiondea  despre o temă mai dificilă, adeseori  greșit înțeleasă , este vorba de ” lanțul inițiatic”; cele trei elemente care se întrepătrund  leagă  trecutul de viitor, Cerul de Pământ. Tot cu ajutorul lui vom încerca să înțelegem  referințele lui Platon la componentele  noetice, patetice și apetente  ale sufletului uman.

Vom zăbovi asupra  conceptului de Adam Kadmon, explicat în chip magistral  de  mai  mulți  rabini  de-a lungul timpului  și vom încerca să  punctăm câteva elemente  despre  TIKKUN , concept explicat  în volumul ” FEREASTRA  SUFLETULUI : Cabala Rabinului Isaac Luria”  apărut  la Editura  Herald în acestă toamnă, din care voi cita doar două scurte fragmente:

” Potrivit  lui  Luria, fiecatre creatură simte  absența, deșertăciunea și semnul imperfecțiunii  care trebuie  neapărat  să i se transmită. Chemarea cea mai importantă în această viață este de a rearmoniza ( și de a elimina) imperfecțiunile inerente  printr-o  inimă  potrivită și prin fapte  bune între  toate  creaturile( tikkun). Dar o astfel de chemare esențială  nu este ușor de primit.(…)

” Prin urmare, de-a lungul  mileniilor, atunci  când creaturile populează lumi  inferioare, dorul interior  de reunificare și meditațiile  la această  armonie  pierdută  vor fi secretul  cel mai profund  al fiecărui moment  al vieții . Toate fenomenele, precum și semnificația fiecărei lumi  interioare  apar în conformitate cu legea secretă  a tikkun”. 

 Poate că elementele menționate par cumva prea  abstracte, prea îndepărtate de omul contemporan. Lucrurile nu stau chiar așa. Au existat de-a lungul timpului oameni înzestrați cu calități intelectuale și sufletești deosebite  și care au reușit să asimtă  această chemare continuă a cerului.

Unul din acești oameni este pictorul Traian Postolache, un bun cunoscător al operei  lui Rene Guenon, a lui Vasile Lovinescu  și Florin Mihăescu. De Florin Mihăescu l-a legat o  prietenie  profundă, care i-a influențat în mod  decisiv  gândirea  și  modul de a picta.

Domnul Mircea Oliv a fost curatorul ultimelor  două expoziții ale lui Traian  Postolache, organizate postum, la Muzeul Bucovinei din Suceava în octombrie-decembrie 2019 și la Galeria Arcade din Bistrița în noiembrie-decembrie 2020.Tot el a coordonat volumul  Arta Memoriei  apărut în urmă cu un an la Muzeul Bucovinei, prin sprijinul  domnului Emil Ursu, directorul muzeului și a domnului Petru Palamar. În fotografiile realizate de acesta, după lucrările lui Traian Postolache, transpare  acea ” lumină cosmică”, acea vibrație specială, unică,  despre care domnul Mircea Oliv ne va vorbi în interviul pe care l-am realizat pentru Radio România Cultural. Lucrările expuse acum pe simezele  bistrițene  aparțin  ciclurilor de lucrări  intitulate: Înțepeciunea  regelui Solomon în viziunea pictorului Traian Postolache  și  Secțiuni  transversale. Pictura lui Traian Postolache  reprezintă  un demers prin istoria sacră a umanității  dar mai ales un instrument  de cunoaștere , de decodare a anumitor  simboluri  ce stau și acum la temelia lumii. Un demers dificil, ce necesită  cunoștințe din multe domenii , dar mai ales o anumită intuiție, despre care vorbea adeseori Vasile Lovinescu.

” Pe când  un templu pe pământ începe de la temelii, lucrul cel dintâi ce trebuie să-l facem în realizare spirituală e să determinăm cheia de boltă, piatra de unghi în creștetul capului și chiar mai sus; atunci și restul clădirii iese din el ca un arbore cu rădăcina în sus, ca și Ierusalimul ceresc ce se coboară  din văzduh  și nu crește din pământ.

Devenim Mari Arhitecți ai Orientului și Occidentului când între Orient și Occident determinăm o axă verticală care e o porțiune în intemporal. Atunci de o parte și de alta a ei se produc Orientul și Occidentul, spațializând Eternitatea.”

        



Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *