Dezbateri

CATEDRALA NOTRE-DAME DIN PARIS – Radio România Cultural


Catedrala Notre-Dame
(care se traduce prin Catedrala Doamnei Noastre), domină nu doar râul Sena şi
Ile de la Citè, ci şi istoria capitalei Franţei. Ea a rămas peste timp, unul
dintre cele mai căutate obiective turistice ale oraşului. Cât despre „Doamna”
din istoria catedralei, ea a fost o „fecioară neagră”, vechi simbol popular al
fertilităţii, recunoscută pentru multe miracole înainte de a dispărea în timpul
Revoluţiei.

În anul 1831, când
romanul lui Victor Hugo „Notre-Dame de Paris” a fost publicat, Catedrala
Notre-Dame se afla în ruină de ceva vreme. Hotărât să salveze „inima
spirituală” a Franţei, acesta a propus o campanie de restaurare, înainte de a
fi prea târziu. Lucrările au început în 1841 şi au continuat 23 de ani, până ce
clădirea a fost restaurată în întregime, arătând aşa cum poate fi văzută
astăzi.

* * *

Clădirea Catedralei
Notre-Dame (considerată o capodoperă a stilului gotic, a cărei piatră de
fundaţie a fost pusă în anul 1163), dispune de trei porţi minuţios sculptate.
Deasupra lor se află statui ale regilor Iudeei şi ai Israelului, refăcute după
ce au fost decapitate în timpul Revoluţiei din 1789, crezându-se că îi
reprezintă pe regii Franţei. De remarcat sunt şi „pilonii zburători” (care
susţin faţada de est), dar mai ales cele trei rozete mari (ce împodobesc
faţadele de la nord, sud şi vest). Dintre toate, numai rozeta de la nord
păstrează vitraliile din secolul al XIII-lea. Aceasta o înfăţişează pe Fecioara
Maria înconjurată de personaje din Vechiul Testament, în timp ce rozeta de la
sud, îl arată pe Isus însoţit de apostoli.

Spirala centrală a
Catedralei Notre-Dame, este mărginită de două turnuri pătrate, în care cei ce
doresc pot urca. Panorama văzută de sus, în ciuda monştrilor diabolici de
piatră care mărginesc traseul, este o recompensă plăcută, după urcuşul lung şi
anevoios al scărilor de piatră în spirală. Turnul de sud, adăposteşte clopotul
Emmanuel.

* * *

Impresia spaţială
din interiorul Catedralei Notre-Dame (considerată a fi cea mai întunecată din
marile catedrale gotice), este copleşitoare. Zidurile ei se înalţă pe trei
rânduri de coloane.

Din păcate, în seara zilei de 15 aprilie 2019 un incendiu
violent s-a declanşat în interiorul Catedralei Notre-Dame din Paris. Un turn şi
o parte din acoperiş s-au prăbuşit. De atunci, experții se străduiesc intens
să pregătească restaurarea monumentului arhitectural, suma strânsă din donaţii
fiind impresionantă, peste un miliard de euro. 

* * *

Şi dacă tot am ajuns
la capitolul istorie, nu trebuie să uităm faptul, că Napoleon Bonaparte a fost
cel care a decis, ca 1804, Catedrala Notre-Dame să fie locul în care să se
încoroneze împărat al Franţei. Mulţimea adunată cu acel prilej, a urmărit
caleaşca poleită cu aur, în care se afla împreună cu Josephine, intrând prin
partea din spate a clădirii. La capătul naosului catedralei s-a ridicat o scară
dublă, special concepută pentru tronul regal, invitaţii speciali fiind aşezaţi
pe şiruri întregi de scaune.

Din motive
diplomatice, la ceremonie a fost de faţă şi Papa Pius al VII-lea, care însă a
refuzat să oficieze încoronarea. De fapt, imediat după primirea binecuvântării,
Napoleon s-a încoronat pur şi simplu singur, iar mulţimea a strigat: „Trăiască împăratul !”

* * *

În piaţa din faţa Catedralei Notre-Dame, se găseşte punctul 0, de unde
se măsoară lungimea drumurilor naţionale ale Franţei. Mulţi dintre turişti, au
dat însă şi o altă semnificaţie inscripţiei (o stea încastrată în caldarâm),
atribuindu-i puteri magice, fapt pentru care, cred că dacă se rotesc în acel
loc într-un picior, li se va îndeplini o dorinţă ce şi-au pus-o în gând.

* * *

Şi cum am vorbit
despre Paris, despre catedralele şi bisericile sale, nu putem să nu o amintim
în câteva cuvinte şi pe Sfânta Genoveva, considerată protectoarea oraşului.

Legenda ne spune
despre ea că a fost o simplă fată de ţăran (iar mai apoi călugăriţă), care prin
rugăciunile ei, a reuşit să salveze Parisul de la foamete şi război. Şi cum
minunile ar fi continuat şi după moartea sa, mormântul Genovevei a devenit un
loc de pelerinaj, pentru credincioşi.

În timpul
Revoluţiei franceze, racla i-a a fost distrusă, însă cultul său a învins
trecerea vremurilor şi s-a transmis din generaţie în generaţie. Actualmente,
numele Sfintei Genoveva este evocat deseori în dezastre naturale, cum ar fi
inundaţii sau secetă.

Vasilescu
Gabriela



Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *