Dezbateri

Bilet de îmbarcare spre… Rusia, la Moscova – Radio România Cultural


sâmbătă, 17 octombrie… de la 13,44

MOSCOVA
– ORAŞUL SCHIMBĂRILOR – 3

Moscova
poate fi o experienţă copleşitoare pentru majoritatea turiştilor. Uriaşă,
obositoare şi aglomerată, cu bulevarde supradimensionate şi clădiri imense, cu
opulenţă ostentativă, preţuri exorbitante şi politici stricte de a face
controale, nu este genul de oraş care să stârnească oricui entuziasmul. Devastată
şi modelată după incendii, molime, războaie, revolte şi revoluţii, Moscova este
într-o permanentă schimbare. Poate şi datorită faptului că aici, mai mult decât
oriunde în Rusia, trecutul sovietic s-a ciocnit cu viitorul capitalist. Cel mai
bun exemplu pe care vi-l putem da este Piaţa Roşie, unde Lenin îşi doarme
somnul de veci în grandiosul său muzeu chiar vizavi de GUM (un imens centru
comercial), simbolul triumfului capitalismului.

* * *

Moscova
poate fi descoperită cel mai bine din inima sa, adică din Piaţa Roşie, de unde
se poate ajunge uşor în diverse locuri: muzee, palate şi case memoriale.
Mănăstirile din împrejurimi vă vor încânta cu siguranţă şi vă vor face să
înţelegeţi mai bine de ce, la începutul secolului al XX-lea, Moscova era numită
„oraşul a 40 de ori câte 40 de biserici”.

Atracţiile
turistice şi istorice ale capitalei Federaţiei Ruse sunt deosebit de numeroase
şi nu pot fi vizitate decât dacă veţi poposi în oraş de mai multe ori. Pentru
început vă recomandăm să alegeţi o plimbare cu barca ori pe jos, la asfinţit,
prin Piaţa Roşie, să ascultaţi corul Mânăstirii Novospasski la o vecernie şi
glasurile clopotelor care inundă cerul oraşului duminica dimineaţa. Şi dacă
aveţi posibilitatea, savuraţi o masă la fermecătoarea Café Puşkin ori la un
restaurant cu specific georgian.

* * *

În
Moscova – oraşul schimbărilor – , clădirile şi monumentele sunt proiectate
într-un stil arhitectural unic. Iar o plimbare
prin oraş, poate semăna cu o călătorie în timp, un pic de socialism aici şi
ceva capitalism dincolo. Pe oriunde calci te loveşti de contraste materializate
în piatră, de blocuri cenuşii de locuit, în spatele unor palate grandioase sau
de case vechi ce stau mândre lângă construcţii cu arhitectură futuristă. Pentru a ajunge mai uşor la obiectivele turistice şi istorice propuse,
cel mai bine ar fi să folosiţi metroul. Nu doar pentru a economisi bani, ci şi
pentru faptul că aşa veţi face cel mai bine cunoştinţă cu locuitorii oraşului
şi pentru a descoperi că galeriile de artă nu se află doar în muzee.

*
* *

Metroul
din Moscova a fost inaugurat în anul 1935 în epoca lui Stalin şi a ajuns în
prezent să beneficieze de peste 250 de staţii, fiind una dintre cele mai mari
şi mai dense reţele de metrou din lume, conectată cu centrul oraşului dar şi cu
zonele industriale şi rezidenţiale. Numărul celor care îl folosesc este şi el
copleşitor, data de 26 decembrie 2014 înregistrând de exemplu, recordul de 9.715.000
de călători.

* * *

Dacă
ar fi să luăm în calcul distanţa pe care o acoperă, despre metroul moscovit (un
adevărat paradis subteran) am putea spune că este al cincilea din lume. Cea mai
adâncă staţie a sa, Parc Pobedy, are 84 de metri sub pământ. Aici, se spune că
se găseşte cea mai lungă scară rulantă din Europa, de 126 de metri (cam cât o
clădire cu 28 de etaje), cu 740 de trepte. O plimbare până la suprafaţă, ori de
la suprafaţă în jos, durează circa trei minute. Frecvenţa la care garniturile
de tren trec este de 90 de secunde, aşa că nu merită să vă grăbiţi, ci mai
degrabă să staţionaţi cât mai mult într-o staţie de metrou din Moscova, unele
dintre ele fiind adevărate nestemate arhitecturale. Staţiile construite sub
regimul stalinist, în stilul clasic socialist, au fost denumite palatele
subterane ale poporului.

*
* *

A
doua fază a evoluţiei reţelei de metrou moscovit a adus în prim plan staţii
precum Komsomolskaya, Kiyevskaya ori Mayakovskaya, considerate adevărate repere
turistice datorită arhitecturii lor fotogenice, candelabrelor sau
decoraţiunilor neobişnuite ce le fac să semene mai mult cu sălile de bal  decât cu simple staţii de transport public.
Drept urmare, 44 de staţii ale metroului din Moscova au fost incluse în Lista
Patrimoniului Cultural al Rusiei.

* * *

O
vizită prin Moscova, nu are cum să nu ne ducă cu gândul la faimoasele „Ouă
Fabergé”, lucrate pentru ultimii ţari ai Rusiei. Ca să le puteţi admira în
toată splendoarea lor, trebuie să treceţi pragul Palatului Armurăriei.

Armurăria
Kremlinului a luat fiinţă în secolul al XIV-lea şi a fost, începând cu secolul
al XVII-lea, locul de păstrare al armelor, dar şi sediul atelierelor celor mai
pricepuţi croitori, bijutieri şi pictori, care lucrau pentru familia imperială,
precum şi depozitul comorilor acesteia. Clădirea Armurăriei a fost integrată în
complexul Marelui Palat al Kremlinului şi adăposteşte astăzi impresionante colecţii
de arme şi armuri, bijuterii, veşminte, lucrări de artă, obiecte sacre şi
cotidiene din diferite epoci. La etajul întâi veţi găsi cele mai preţioase
comori: pe lângă icoane şi obiecte din aur ori argint din secolul al XII-lea până
în secolul al XX-lea, aici sunt depozitate o parte din minunatele „Ouă
Fabergé”.

* * *

Istoria
celebrelor „Ouă Fabergé” a început în anul 1885 când ţarul Alexandru al III-lea
a comandat bijutierului Peter Carl Fabergé, un ou decorativ pe care să îl
dăruiască de Paşti soţiei, Maria Feodorovna, care îi povestise despre existenţa unui ou
de aur cu un puişor la mijloc, ce se afla în castelul familiei sale din Rosemborg
(Danemarca). 

Primul
„Ou Fabergé” a fost denumit „Oul cu găina” şi a fost realizatdin aur cu o coajă
emailată iar în mijloc, într-un gălbenuş, se afla o găină din aur în mai multe
culori ce ascundea la rândul său două surprize: o copie minusculă a coroanei
regale din aur şi diamante şi un pandantiv din rubin (în prezent acesta fiind pierdut).
Ţarina a fost atât de încântată, încât în anul următor soţul a comandat un alt ou,
numit „Găina cu pandantiv de safir”. În cele din urmă lui Fabergé i s-a lăsat
libertatea în a crea singur oul decorativ care conţinea câte o surpriză,
secretă chiar şi pentru membrii familiei regale, până în ziua de Paști. Tradiţia
a fost preluată şi de urmaşii lui Alexandru al III-lea, care au comandat Casei Fabergé
minunatele bijuterii şi pentru marcarea altor evenimente, cum ar fi încoronarea
ţarului Nicolae al II-lea sau construirea căii ferate trans-siberiene. Fiecare
ou în parte este o veritabilă operă de artă şi conţine metale nobile,
filigranate, încrustate cu diamante, rubine, safire ori perle.

* * *

După
anul 1917 colecţia de „Ouă Fabergé” a fost împrăştiată. Se pare că Stalin
însuşi a vândut unele piese ca să facă rost de bani. În prezent, din cele circa
50 de ouă realizate de Fabergé pentru familia imperială, din 1885 şi până în
1917, 43 s-au păstrat. 10 pot fi văzute la Palatul Armurăriei, 9 se află în
posesia oligarhului rus Viktor Vekselberg (expuse la Palatul Şuvalov-Narîşkin
din Sankt Petersburg), 3 fac parte din colecţia reginei Marii Britanii, iar
restul sunt împrăştiate prin colecţii publice sau particulare.

* * *

Sala 7 din Palatul Armurăriei este rezervată însemnelor puterii ţariste, care jucau un rol important în ceremonia încoronării şi la alte evenimente oficiale, cum ar fi: mai multe tronuri, sceptrul, Globus cruciger, coroana sau Căciula lui Monomah. Potrivit legendei, aceasta din urmă, purtată de cnejii şi ţarii ruşi la ceremoniile de încoronare, ar fi fost înmânată cneazului Vladimir Monomah de către bunicul său, Constantin al IX-lea Monomahul şi simbolizează faptul că Moscova este moştenitoarea de drept a Romei şi Constantinopolelui.

Vasilescu Gabriela



Sursa articol

Legate De Posturi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *