Home Articolele postate de Dumitru Ungureanu
Dezbateri
Nu știu cum sunt alți iubitori de muzică rock, dar eu, dacă timp de aproximativ o lună nu ascult un disc, un concert sau măcar o piesă Pink Floyd încep să devin nervos, văd neclar, mă asaltează temeri fără sens, mă doare capul, îmi tremură corpul de parcă aș fi intrat în comă alcoolică, deși […]Continue Reading
Dezbateri
Dacă m-ar fi întrebat cineva, cu câteva zile înainte să înlătur kilo­gramul de burete care a protejat discul de față, ce sugestie vinilistică aș face de sărbători, sigur n-aș fi ezitat să numesc productele vreunui ex-component al trupei Pink Floyd, un My Dying Bride, ceva blues ori, feblețea mea, melancolicii Ist Ist. Dar a venit […]Continue Reading
Dezbateri
De câte ori zăresc numele lui Jimi Hendrix pe vreo listă de iminente apariții „inedite“, am o senzație contradictorie, de parcă aș bea whisky diluat cu tinctură de castraveți amari, nu cu gheață. Pe de-o parte, adolescentul din mine se bucură la fel ca-n urmă cu ju­mă­tate de secol, fascinat de teribila Machine Gun, piesă […]Continue Reading
Dezbateri
Ascultarea muzicii este o… Să-i zic activitate? Parcă nu faci nimic atunci când stai și asculți! Să fie un fel de hrănire spirituală? Fugă de realitate? Lenevie culturală? Contact cu Divinul? Mistificare a trăirii? În fine, este ceva ce mi-a ocupat mare parte din viață. „Ocupat“ nu e, totuși, cuvântul potrivit. Am ascultat muzică și […]Continue Reading
Dezbateri
În noaptea de 13 noiembrie m-am trezit pe la 2:30 dintr-un coșmar accentuat de-o litanie funebră. Nu m-am ridicat din așternut ca să-l notez și, eventual, să-mi exorcizez fantasmele. M-am perpelit mai bine de-un ceas, încercând să-mi recâștig somnul. N-am putut. Lumina difuză a becului din stra­dă, prelinsă prin perdeaua albă, îmi stârnea imaginația (pesemne […]Continue Reading
Dezbateri
Black Stone Cherry nu este o trupă care sparge canoane muzicale. Nu (re)inventează vreun gen, nici nu urlă ceva greu de înțeles fără doza necesară de substanțe ajutătoare. Nu cântă despre subiecte arzătoare sau conflicte mocnite, ci despre necazurile majorității mute. Mi se pare că membrii trupei, năs­cuți în același orășel din Kentucky, Edmonton, evită […]Continue Reading
Dezbateri
Nu e prima dată când ascult un disc și mă simt anulat. Probabil că este o calitate a muzicii de orice fel, bine și cu suflet făcută, să te scoată din context și, așa, aparent în glumă, să-ți umble prin măruntaiele creierului, ca o substanță psihotropă, perversă și senzuală, să se joace cu tine fără […]Continue Reading
Dezbateri
Un prieten născut în 1943, mare iubitor de rock, îmi povestea odată pățania tatălui său, fără legătură cu pasiunea noastră. Bătrânul fusese proprietar înstărit de pământuri pe lângă Hârșova, făcuse frontul în ambele direcții și, norocos, scăpase teafăr. După răz­boi, agoniseala i se confiscase, iar el băgat la pușcărie fiindcă se împo­trivea colectivizării. Știa bine […]Continue Reading
Dezbateri
Aproape toți chitariștii solo se zbat să iasă în evidență într-un fel sau altul. E normal, fiind „stăpânii“ instrumentului care s-a impus în ultima jumătate a secolului XX drept rege al orchestrei. Că, uneori, „orchestra“ numără do­uă instrumente sau chiar unul, e un detaliu mai mult decât nesemni­ficativ. În fond, „omul cu chitara“ (vorba unei […]Continue Reading